10 secrete pe care fiecare părinte trebuie să le ştie despre “NU”

  • 0 comments
Întotdeauna vor exista câţiva părinţi care să susţină cu tărie: “Părinţii trebuie să înveţe să spună NU, iar apoi să pedepsească”. Dar, există şi mai mulţi părinţi ce susţin o orientare mai iubitoare şi se întreabă: “Cum pot să spun NU, dacă nu folosesc ameninţările?”
Aceasta este, bineînţeles, o întrebare de 10 puncte. Toţi părinţii îşi doresc ca piticii lor să se conformeze atunci când adulţii le cer să facă ceva. Din fericire, este posibil să-i facem pe copii să-şi DOREASCĂ să coopereze, fără a ţipa la ei şi fără a-i pedepsi. Secretul?1.     Copiii ne ascultă pentru ceea ce suntem
Influenţa noastră depinde de conexiunea şi legătura cu ei. Dacă copilul nu ascultă, începe să-ţi creezi o legătură cu el. Întăriţi-vă relaţia.“Pare a fi atât de distractiv…îţi place foarte mult să te plimbi cu maşina prin casă…Eu sunt însă îngrijorată să nu te ciocneşti de ceva. Ar fii mai sigur, dacă am găsi un spaţiu în care ciocnirea ar fi mai puţin posibilă.”·       Urmăreşte orice oportunitate prin care să empatizaţi, în special atunci când setaţi limite şi-i redirecţionaţi.
·       Organizează-ţi timpul astfel încăt să aveţi în fiecare zi minim 15 minute de TIMP SPECIAL ÎMPREUNĂ.
·       Joacă-te în fiecare zi, pentru a-i face pe cei mici să râdă.
·       Sprijină-l atunci când plânge, chiar şi atunci când îi spui “nu“
·
În câteva săptămâni în care te focusezi pe conexiunea dintre voi, vei vedea că piticul tău începe să fie mult mai ascultător şi cooperativ.2.     Copiii acceptă direcţionările atunci când fac parte din rutine
…pentru că aşa este viaţa.“Întotdeauna facem curat, înainte de a lua cina. Aceasta-i regula. Haide să lucrăm împreună.”

Dacă cei mici nu ne ajută, ajută-te de simţul umorului pentru a face ca strânsul jucăriilor să fie distractiv. E posibil ca piticilor să nu le placă regulile acestea, dar dacă insişti cu ele, vor ajunge să fie obiceiuri, la fel cum e spălatul mâinilor, după ce folosim baia sau realizarea temelor, înainte de a ne juca.

3.     Copiii acceptă cererile noastre, atunci când realizează, din experienţă, că limita este una fermă
Dacă cei mici învaţă că pot ajusta întotdeauna limitele noastre, în mod natural ne vor provoca. Acest lucru nu înseamnă să nu le ascultăm argumentele şi să nu le avem în vedere (ai nevoie de ele, pentru a creea situaţii de câştig-câştig). Dar, atunci când vrei să obţii ceva, fii bun şi ferm.

“Nu m-ai auzit? Este timpul să strângem jucăriile. Hai să conducem maşina până în parcarea cu jucării”

4.     Copiii acceptă limitele noastre, atunci când noi le acceptăm dorinţele, furia, tristeţea şi dezamăgirea cu privire la limitele noastre
Ei nu trebuie să iubească limitele pe care noi le punem, ei trebuie doar să le urmeze. Odată ce ei îşi exprimă dorinţa  şi supărarea, pot accepta mult mai uşor limita şi să treacă mai departe.

“Ţi-ai dori să te mai poţi juca câteva ore, e adevărat? Ai vrea să te joci toată noaptea. E greu să te opreşti din jucat şi să faci curat. Hai mai bine să povestim, în timp ce strângem, cât de tare te deranjază faptul că e nevoie să întrerupem joaca.”

5.     Copiii împlinesc cerinţele noastre atunci când nu se simt presati
Gaseşte o cale prin care cei mici să simtă că pot alege şi să-şi exprime autonomia.

“Este timpul să facem curat. Vrei să conduci maşina până la cutie sau vrei ca maşinile să plonjeze în cutii?”

6.     Copiii împlinesc cerinţele noastre atunci când noi le transformăm în ceva distractiv.
Poţi face orice jocuri. Sunt sigură că nici un copil nu rezistă invitaţiei de a se juca. Hai să facem o cursă a maşinilor până în cutie. Foloseste modulaţii ale vocii. Spune o poveste despre un copil căruia nu-i plăcea să facă ordine. Poţi face acest lucru în fiecare zi? Nu, doar dacă eşti un supererou. Fiecare părinte are zile în care pur şi simplu este extenuat pentru a face ca lucrurile să pară distractive. Dar, dacă faci aceste lucruri, atunci când ai disponibilitate, va fi un lucru important pentru copilul tău.

7.     Copiii împlinesc cerinţele noastre, atunci când sunt furmulate adecvat nivelului lor de dezvoltare
În jurul vârstei de 5 ani, copiii reuşesc să strângă singuri jucările. Chiar dacă ni se pare că ei ar trebui să ştie cum se face, ei au nevoie de compania noastră, pentru a sta în sarcină. Atunci când adunăm împreună cu copiii noştrii, iar şi iar, şi o facem într-un mod plăcut lor, e foarte posibil să simtă o plăcere în a-şi avea spaţiul privat curat. Dar, de cele mai multe ori, pentru copiii mici, cea mai mare plăcere în a face curat este timpul petrecut în conexiune cu părinţii lor.

8.     Copiii acceptă limitele noastre atunci când observă că ne interesează fericirea lor
“Ştiu că nu ai vrea să strici turnul acesta pentru care ai lucrat atât de mult. De obicei, lucrurile le strângem atunci când vine seara dar, hai să lăsăm turnul pentru a ne bucura de el. Iar dacă ne grăbim cu adunatul celorlalte jucării, poate o să avem timp pentru încă o poveste.”

9.     Copiii acceptă sfaturile noastre pentru că ei au încredere că regulile sunt făcute pentru a îmbunătăţii starea lor de bine
Încrederea este construită prin modul de interacţiune zilnică cu cei mici.

“Facem curat pentru a nu trece peste jucării şi a le strica. Şi astfel o să avem un spaţiu de joacă curat pentru mâine.”

10.  Copiii acceptă “NU-ul” nostru pentru că simt “DA-ul” ce stă în spate.
Copiii vor face aproape orice le cerem, dacă cererea noastră este făcută din inimă. Găseşte o cale de a zice DA, chiar şi atunci când setezi limitele.

“DA, este timpul să facem ordine şi DA, te voi ajuta să strangi jucăriile şi DA, vom lăsa turnul construit peste noapte şi DA, dacă ne grăbim o să avem timp de încă o poveste şi DA… ”

Articol preluat, tradus si adaptat dupa articolul:
http://www.ahaparenting.com/blog/10_Secrets_Every_Parent_Needs_to_Know_a…
Toate drepturile rezervate Playful Learning. Orice reproducere totală sau parţială a textului se pedepseşte conform legilor în vigoare.

Share Social